Description Details
Evidențierea și compararea principalelor teorii cauzale ale referinței pentru nume proprii, și propunerea unei noi abordări pe baza analogiei lanțului cauzal al referinței cu lanțul de blocuri din tehnologia blockchain și teoria narativă a lui Paul Ricœur. După o scurtă Introducere în care trec în revistă tipurile de propoziții din conceptul de lumi posibile, și o prezentare generală a teoriei în Teoria cauzală a referinței, prezint teoria cauzală inițială a referinței propusă de Saul Kripke, apoi două teorii cauzale hibride dezvoltate de Gareth Evans și Michael Devitt. În secțiunea Blockchain și arborele cauzal al referinței prezint ideea dezvoltării unei noi teorii cauzale a referinței pentru nume proprii printr-un arbore cauzal al referinței. În Concluzii vorbesc despre dezvoltarea ulterioară a modurilor în care termenii referențiali s-ar putea referi la anumite obiecte și indivizi, principalele critici ale teoriilor cauzale, și sugestii de dezvoltare pe viitor. DOI: 10.13140/RG.2.2.23906.89289 ...

Excerpt Details
John Stuart Mill a susținut că numele pot fi împărțite în două tipuri: conotative și non-conotative. Numele proprii sunt singurele nume de obiecte care nu sunt conotative și nu au, în mod strict, nicio semnificație. (Mill 1882) John Searle susține că fiecare nume propriu este asociat cu un set de descrieri care determină referința. Astfel, numele denotează indirect. (John R. Searle 1958) Saul Kripke critică viziunea fregeană susținută de Searle, argumentând că numele sunt direct corelate cu nominatul lor, iar numele proprii sunt designatori rigizi asigurând același individ în orice lume posibilă. Kripke extinde această idee și pentru tipuri naturale de lucruri: uman, câine, aur, apă, care nu ar fi descriptive, ci direct denotative. (S. Kripke 1980) Hilary Putnam a ajuns, ulterior, la aceeași concluzie. (Putnam 1973) Gareth Evans prezintă propria sa viziune, în care distinge două tipuri de teorii descriptive: o teorie despre ceea ce un vorbitor denotă printr-un nume și o teorie despre ceea ce denotă un nume în sine. (Evans and Altham 1973) Ulterior, Searle revine apărându-se împotriva criticilor lui Kripke, introducând conceptel...

Table of Contents Details
Abstract Introducere 1. Teoria cauzală a referinței 2. Saul Kripke 3. Gareth Evans 4. Michael Devitt 5. Blockchain și arborele cauzal al referinței Concluzii Bibliografie...

Description Details
Une analogie entre les aspects épistémologiques et méthodologiques de l'activité des services de renseignement et certaines disciplines scientifiques, en préconisant une approche plus scientifique du processus de collecte et d'analyse de l'information au sein du cycle du renseignement. J'affirme que les aspects théoriques, ontologiques et épistémologiques de l'activité de nombreux services de renseignement sont sous-estimés, ce qui conduit à une compréhension incomplète des phénomènes actuels et à une confusion dans la collaboration interinstitutionnelle. Après une brève Introduction, qui inclut un historique de l'évolution du concept de service de renseignement après la Seconde Guerre mondiale, Renseignement définit les objectifs et l'organisation des services de renseignement, le modèle de base de ces organisations (le cycle du renseignement) et les aspects pertinents de la collection de l'information et l'analyse du renseignement. Dans la section Ontologie, je souligne les aspects ontologiques et les entités qui menacent et qui sont menacés. La section Épistémologie comprend des aspects spécifiques à l'activité de renseignement, ...

Excerpt Details
...ormation est engagée dans l'analyse, la collecte, la classification, la manipulation, le stockage, la récupération et la diffusion de l'information. (Sfetcu 2016) Il est souvent considéré (à tort) comme une branche de l'informatique. La science de l'information aborde les problèmes systémiques du point de vue des personnes concernées et peut être considérée comme une répon...

Table of Contents Details
Abstract 1. Introduction 1.1. Histoire du renseignement 2. Renseignement 2.1. Organisations 2.2. Cycle du renseignement 2.3. La collecte du renseignement 2.4. Analyse du renseignement 2.5. Contre-espionnage 2.6. Communautés épistémiques 3. Ontologie 4. Épistémologie 4.1. La connaissance tacite (Polanyi) 5. Méthodologies 6. Analogies avec d'autres disciplines 6.1. Science 6.2. Archéologie 6.3. Affaires 6.4. Médecine 7. Conclusions Bibliographie...

Description Details
Étant donné la définition de l'eugénisme, il est très difficile d'établir une distinction claire entre la science (médecine, ingénierie génétique) et l'eugénisme en tant que domaine inclus. Et pour définir une ligne sur laquelle l'ingénierie génétique ne devrait pas aller plus loin, conformément aux normes morales, juridiques et religieuses. Si nous acceptons l'aide de la génétique pour trouver des moyens de lutter contre le cancer, le diabète ou le VIH, nous acceptons également l'eugénisme positif tel qu'il est défini à présent. Et si nous acceptons le dépistage génétique et les interventions sur le fœtus, ou l’avortement, nous acceptons implicitement l’eugénisme négatif. En outre, au niveau gouvernemental, bien que l'eugénisme soit officiellement refusé, il a été légalisé dans de nombreux pays jusqu'à récemment et est toujours accepté et légalisé, même sous des formes subtiles, même de nos jours. DOI: 10.13140/RG.2.2.12520.83203 ...

Excerpt Details
Dans cet article, j'essaie de faire valoir que, étant donné la définition de l'eugénisme, il est très difficile d'établir une distinction claire entre la science (médecine, ingénierie génétique) et l'eugénisme en tant que domaine inclus. Et pour définir une ligne sur laquelle l'ingénierie génétique ne devrait pas aller plus loin, conformément aux normes morales, juridiques et religieuses. Si nous acceptons l'aide de la génétique pour trouver des moyens de lutter contre le cancer, le diabète ou le VIH, nous acceptons également l'eugénisme positif tel qu'il est défini à présent. Et si nous acceptons le dépistage génétique et les interventions sur le fœtus, ou l’avortement, nous acceptons implicitement l’eugénisme négatif. En outre, au niveau gouvernemental, bien que l'eugénisme soit officiellement refusé, il a été légalisé dans de nombreux pays jusqu'à récemment et est toujours accepté et légalisé, même sous des formes subtiles, même de nos jours. J'ai utilisé dans mon travail les articles de Kenneth M. Ludmerer, « American Geneticists and the Eugenics Movement : 1905-1935 », (Ludmerer 1969) Kathy J. Cooke, « Duty or Dream ? Edwin G. ...

Table of Contents Details
Abstract Introduction 1. Histoire de l'eugénisme - 1.1 Antiquité - 1.2 Le darwinisme social - 1.3 Francis Galton - 1.4 Charles Davenport - 1.5 L'eugenisme en tant que politique d'État - - 1.5.1 L'eugenisme en États-Unis - - 1.5.2 L'eugenisme en Allemagne - 1.6 La période d'après-guerre 2. L'eugénisme actuel - 2.1 L'eugénisme libéral - 2.2 L'eugénisme en tant que politique d'État 3. L'éthique de l'eugénisme 4. L'avenir de l'eugénisme Conclusions Bibliographie...

Description Details
À propos de la possibilité de voyager dans le temps sur la base de plusieurs ouvrages spécialisés, notamment ceux de Nicholas J. J. Smith (« Time Travel »), William Grey (« Troubles with Time Travel »), Ulrich Meyer (« Explaining causal loops »), Simon Keller and Michael Nelson (« Presentists should believe in time-travel »), Frank Arntzenius and Tim Maudlin (« Time Travel and Modern Physics »), et David Lewis (« The Paradoxes of Time Travel »). L'article commence par une Introduction dans laquelle je fais une brève présentation du voyage dans le temps et poursuit par une Histoire du concept de voyage dans le temps, les principaux aspects physiques du voyage dans le temps, y compris les voyages dans le temps dans le passé dans la relativité générale et la physique quantique , et les voyages dans le temps dans le futur, puis une présentation du Paradoxe du grand-père abordé dans presque toutes les œuvres spécialisées, suivie d’une section consacrée à la Philosophie du voyage dans le temps et d’une section dans laquelle j’analyse les Boucles causales pour le voyage dans le temps. Je termine mon travail avec Conclusions, dans laquelle...

Excerpt Details
Voyager dans le temps implique de voyager dans un temps différent du présent, du passé ou du futur, essentiellement sans déplacement dans l'espace par rapport à un système de coordonnées local. Le voyage dans le temps peut être effectué par un corps matériel qui peut être ou non un être vivant, et pour lequel un dispositif spécial appelé machine à voyager dans le temps est utilisé habituellement. Le voyage dans le temps est un concept reconnu en philosophie et en science, mais dont la portée est très controversée, ce qui a engendré de nombreux paradoxes tant en philosophie qu'en science. Le voyage dans le temps est considéré par certains comme étant acceptés tant en relativité générale qu'en mécanique quantique, mais il existe un consensus unanime pour dire que ce n'est pas réalisable avec la technologie actuelle. (Hawkins 2010) Les questions soulevées sont différentes pour le voyage dans le passé par rapport au voyage dans le futur. Notez que les aspects suivants ne sont pas considérés comme des voyages dans le temps : sommeil, congélation cryogénique, simulateur de réalité virtuelle, prévisions de la boule de cristal, isolement,...

Table of Contents Details
Abstract Introducere Istoria conceptului de călătorie în timp Paradoxul bunicului Filosofía călătoriei în timp Buclele cauzale Concluzii Note Bibliografie...

Description Details
Les principales théories causales de la référence pour les noms propres, et la proposition d'une nouvelle approche basée sur l'analogie de la chaîne des blocs de la technologie de blockchain et la théorie narrative de Paul Ricœur. Après une brève Introduction dans laquelle sont passés en revue les types de propositions du concept de mondes possibles et une vue d'ensemble de la théorie dans La théorie causale de la référence, je présente la théorie causale initiale de la référence proposée par Saul Kripke, puis deux théories causales hybrides développées par Gareth Evans et Michael Devitt. Dans la section Blockchain et l'arbre causal de la référence je présente mon idée de développer une nouvelle théorie causale de la référence pour les noms propres à l'aide d'un arbre causal de la référence. Dans les Conclusions, je parle du développement ultérieur des modes dont les termes de référence pourraient faire référence à certains objets et individus, les principales critiques des théories causales et des suggestions pour un développement futur. DOI: 10.13140/RG.2.2.18713.77921...

Excerpt Details
John Stuart Mill a soutenu que les noms peuvent être divisés en deux types : connotatifs et non-connotatifs. Les noms propres sont les seuls noms d'objets qui n'ont pas de connotation et n'ont pas de sens strict. (Mill 1882) John Searle soutient que chaque nom propre est associé à un ensemble de descriptions qui déterminent la référence. Ainsi, le nom dénote indirectement. (John R. Searle 1958) Saul Kripke critique la vision frégéenne de Searle, arguant que les noms sont directement liés à leur nominatum, et que leurs noms sont des désignateurs rigides assurant le même individu dans tous les mondes possibles. Kripke étend cette idée à des types de choses naturels : humains, chiens, or, eau, qui ne seraient pas descriptifs, mais directement dénotatifs. (S. Kripke 1980) Plus tard, Hilary Putnam est arrivée à la même conclusion. (Putnam 1973) Gareth Evans présente sa propre vision, distinguant deux types de théories descriptives : une théorie de ce qu'un locuteur dénote par un nom, et une théorie de ce qu'un nom se désigne. (Evans 1982) Plus tard, Searle revient en se défendant contre les critiques de Kripke, introduisant les con...

Table of Contents Details
Abstract Introduction 1. La théorie causale de la référence 2. Saul Kripke 3. Gareth Evans 4. Michael Devitt 5. Blockchain et l'arbre causal de la référence Conclusions Bibliografie...

Description Details
Malgré les critiques de la théorie de Karl Popper sur la falsifiabilité pour la démarcation entre la science et la non-science, principalement la pseudo-science, ce critère est toujours très utile et parfaitement valide après avoir été perfectionné par Popper et ses disciples. De plus, même dans sa version originale, qualifiée de « dogmatique » par Lakatos, Popper n’a pas affirmé que cette méthode constituait un critère absolu de démarcation : un seul contre-exemple ne suffit pas à falsifier une théorie ; une théorie peut légitimement être sauvée de la falsification en introduisant une hypothèse auxiliaire. Comparé à la théorie des révolutions de Kuhn, de qui lui-même s'est dissocié pour la transformer en une théorie des « micro-révolutions », j'estime que la méthode de démarcation de Popper, ainsi que le développement ultérieur proposé par lui, incluant la corroboration et la vraisemblance, même imparfait, n’est pas seulement valable aujourd’hui, mais c’est la meilleure méthodologie de démarcation. DOI: 10.13140/RG.2.2.19124.60805...

Excerpt Details
Dans cet article, je soutiens que, malgré les critiques de la théorie de Karl Popper sur la falsifiabilité pour la démarcation entre la science et la non-science, principalement la pseudo-science, ce critère est toujours très utile et parfaitement valide après avoir été perfectionné par Popper et ses disciples. De plus, même dans sa version originale, qualifiée de « dogmatique » par Lakatos, Popper n’a pas affirmé que cette méthode constituait un critère absolu de démarcation : un seul contre-exemple ne suffit pas à falsifier une théorie ; une théorie peut légitimement être sauvée de la falsification en introduisant une hypothèse auxiliaire. Comparé à la théorie des révolutions de Kuhn, de qui lui-même s'est dissocié pour la transformer en une théorie des « micro-révolutions », j'estime que la méthode de démarcation de Popper, ainsi que le développement ultérieur proposé par lui, incluant la corroboration et la vraisemblance, même imparfait, n’est pas seulement valable aujourd’hui, mais c’est la meilleure méthodologie de démarcation. Pour l’argumentation, j’ai utilisé les principaux ouvrages de Popper traitant cette question, ainsi ...

Table of Contents Details
Abstract Introduction 1. Le problème de la démarcation 2. Pseudoscience 3. Falsifiabilité 4 Falsification et réfutation 5 Extension de la falsifiabilité 6. Critiques de la falsifiabilité 7 Support de la falsifiabilité 8 Tendance actuelle Conclusions Bibliographie Notes ...

Description Details
L'interprétation des textes d'Isaac Newton a suscité une controverse à ce jour. L'un des débats les plus animés a trait à l'action entre deux corps distants l'un de l'autre (l'attraction gravitationnelle), et à la mesure dans laquelle Newton a impliqué Dieu dans ce cas. Pratiquement, la plupart des articles traitent quatre types d’attractions gravitationnelles dans le cas des corps distants : l’action directe à la distance en tant que propriété intrinsèque des corps au sens épicurien du terme ; action directe à distance divinement médiée par Dieu ; action à distance médiée par un éther matériel ; ou action à distance médiée par un éther immatériel. Le but de cet article est d'argumenter que Newton a catégoriquement rejeté les types d'action directe en tant que propriété intrinsèque des corps et l'action à distance médiée par un éther matériel. En ce qui concerne les deux autres types d’actions, directe par intervention divine et médiatisée par un environnement immatériel, Newton a répété à plusieurs reprises qu’il ne connaissait pas la cause exacte de la gravité, mais dans les deux cas, il avait directement impliqué Dieu, directemen...

Excerpt Details
L'interprétation des textes d'Isaac Newton a suscité une controverse à ce jour. L'un des débats les plus animés a trait à l'action entre deux corps distants l'un de l'autre (l'attraction gravitationnelle), et à la mesure dans laquelle Newton a impliqué Dieu dans ce cas. Pratiquement, la plupart des articles traitent quatre types d’attractions gravitationnelles dans le cas des corps distants : l’action directe à la distance en tant que propriété intrinsèque des corps au sens épicurien du terme ; action directe à distance divinement médiée par Dieu ; action à distance médiée par un éther matériel ; ou action à distance médiée par un éther immatériel. Le but de cet article est d'argumenter que Newton a catégoriquement rejeté les types d'action directe en tant que propriété intrinsèque des corps et l'action à distance médiée par un éther matériel. En ce qui concerne les deux autres types d’actions, directe par intervention divine et médiatisée par un environnement immatériel, Newton a répété à plusieurs reprises qu’il ne connaissait pas la cause exacte de la gravité, mais dans les deux cas, il avait directement impliqué Dieu, directemen...

Table of Contents Details
Abstract Introduction Principia Correspondance avec Richard Bentley Questions de l'Opticks Conclusions Bibliographie

Description Details
Presentation and comparison of the main causal theories of reference for proper names, and a proposal of a new approach based on the analogy of the causal chain of reference with the block chain from blockchain technology and Paul Ricœur's narrative theory. After a brief Introduction in which the types of sentences from the concept of possible worlds are reviewed, and an overview of the theory in the Causal Theory of Reference, I present the causal theory of the reference proposed by Saul Kripke, then two hybrid causal theories developed by Gareth Evans and Michael Devitt. In the section Blockchain and the causal tree of reference I present my idea of developing a new causal theory of reference for proper names through a causal tree of reference. In the Conclusions I talk about the further development of the ways in which the terms of reference could refer to certain objects and individuals, the main criticisms of the causal theories, and suggestions for future development. DOI: 10.13140/RG.2.2.26330.90562...

Excerpt Details
In this article I highlight and compare the main causal theories of reference for proper names, and propose a new approach based on the analogy of the causal chain of reference with the block chain from blockchain technology and Paul Ricœur's narrative theory. After a brief Introduction in which the types of sentences from the concept of possible worlds are reviewed, and an overview of the theory in the Causal Theory of Reference, I present the causal theory of the reference proposed by Saul Kripke, then two hybrid causal theories developed by Gareth Evans and Michael Devitt. In the section Blockchain and the causal tree of reference I present my idea of developing a new causal theory of reference for proper names through a causal tree of reference. In the Conclusions I talk about the further development of the ways in which the terms of reference could refer to certain objects and individuals, the main criticisms of the causal theories, and suggestions for future development....

Table of Contents Details
Abstract Introduction 1. The causal theory of reference 2. Saul Kripke 3. Gareth Evans 4. Michael Devitt 5. Blockchain and the causal tree of reference Conclusions Bibliografie ...

Description Details
Despite the criticism of Karl Popper's falsifiability theory for the demarcation between science and non-science, mainly pseudo-science, this criterion is still very useful, and perfectly valid after it was perfected by Popper and his followers. Moreover, even in his original version, considered by Lakatos as "dogmatic", Popper did not assert that this methodology is an absolute demarcation criterion: a single counter-example is not enough to falsify a theory; a theory can legitimately be saved from falsification by introducing an auxiliary hypothesis. Compared to Kuhn's theory of revolutions, which he himself later dissociated from it transforming it into a theory of "micro-revolutions," I consider that Popper's demarcation methodology, along with the subsequent development proposed by him, including the corroboration and the verisimilitude, though imperfect, is not only valid today, but it is still the best demarcation methodology. For argumentation, I used the main works of Popper dealing with this issue, and his main critics and supporters. After a brief presentation of Karl Popper, and an introduction to the demarcation problem...

Excerpt Details
In this paper I argue that, despite the criticism of Karl Popper's falsifiability theory for the demarcation between science and non-science, mainly pseudo-science, this criterion is still very useful, and perfectly valid after it was perfected by Popper and his followers. Moreover, even in his original version, considered by Lakatos as "dogmatic", Popper did not assert that this methodology is an absolute demarcation criterion: a single counter-example is not enough to falsify a theory; a theory can legitimately be saved from falsification by introducing an auxiliary hypothesis. Compared to Kuhn's theory of revolutions, which he himself later dissociated from it transforming it into a theory of "micro-revolutions," I consider that Popper's demarcation methodology, along with the subsequent development proposed by him, including the corroboration and the verisimilitude, though imperfect, is not only valid today, but it is still the best demarcation methodology. For argumentation, I used the main works of Popper dealing with this issue, and his main critics and supporters. After a brief presentation of Karl Popper, and an introductio...

Table of Contents Details
Abstract Introduction 1 The demarcation problem 2 Pseudoscience 3 Falsifiability 4 Falsification and refutation 5 Extension of falsifiability 6 Criticism of falsifiability 7 Support of falsifiability 8 The current trend Conclusions Bibliography Notes ...

Description Details
The interpretation of Isaac Newton's texts has sparked controversy to this day. One of the most heated debates relates to the action between two bodies distant from each other (the gravitational attraction), and to what extent Newton involved God in this case. Practically, most of the papers discuss four types of gravitational attractions in the case of remote bodies: direct distance action as intrinsic property of bodies in epicurean sense; direct remote action divinely mediated by God; remote action mediated by a material ether; or remote action mediated by an immaterial ether. The purpose of this paper is to argue that Newton categorically rejected the types of direct action as the intrinsic property of bodies, and remote action mediated by a material ether. Concerning the other two types of action, direct through divine intervention and mediated through an immaterial environment, Newton has repeatedly stated that he does not know the exact cause of gravity, but in both cases, he has directly involved God, directly in the first case and as the primary cause (the environment/ether being the secondary cause) in immaterial mediated ...

Excerpt Details
The interpretation of Isaac Newton's texts has sparked controversy to this day. One of the most heated debates relates to the action between two bodies distant from each other (the gravitational attraction), and to what extent Newton involved God in this case. Practically, most of the papers discuss four types of gravitational attractions in the case of remote bodies: direct distance action as intrinsic property of bodies in epicurean sense; direct remote action divinely mediated by God; remote action mediated by a material ether; or remote action mediated by an immaterial ether. The purpose of this paper is to argue that Newton categorically rejected the types of direct action as the intrinsic property of bodies, and remote action mediated by a material ether. Concerning the other two types of action, direct through divine intervention and mediated through an immaterial environment, Newton has repeatedly stated that he does not know the exact cause of gravity, but in both cases, he has directly involved God, directly in the first case and as the primary cause (the environment/ether being the secondary cause) in immaterial mediated ...

Table of Contents Details
Abstract Introduction Principia Correspondence with Richard Bentley Queries in Opticks Conclusions Bibliography

Description Details
About the possibility of time traveling based on several specialized works, including those of Nicholas J. J. Smith ("Time Travel"), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller and Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius and Tim Maudlin ("Time Travel and Modern Physics"), and David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). The article begins with an Introduction in which I make a short presentation of the time travel, and continues with a History of the concept of time travel, main physical aspects of time travel, including backward time travel in the past in general relativity and quantum physics, and time travel in the future, then a presentation of the Grandfather paradox that is approached in almost all specialized works, followed by a section dedicated to the Philosophy of time travel, and a section in which I analyze Causal loops for time travel. I finish my work with Conclusions, in which I sustain my personal opinions on the time travel, and the Bibliography on which the work is based. Keywords: time travel, grandfather paradox, ca...

Excerpt Details
Time travel involves traveling in a time different from the present, in the past or in the future, basically without a space move with reference to a local coordinate system. Time travel can be made by a material body that may or may not be a living being, and for which a special device called the time machine is usually used. Time travel is a recognized concept in philosophy and science, but whose scope is highly disputed, giving rise to numerous paradoxes in both philosophy and science. Time travel is considered by some accepted both in general relativity and quantum mechanics, but there is a unanimous consensus that it is not feasible with current technology. (Hawkins 2010) The raised issues are different for the time travel in the past compared to the time travel in the future. Note that the following aspects are not considered to be time travel: sleep, cryogenic freezing, virtual reality simulator, crystal ball predictions, isolation, time zone change, etc. ...

Table of Contents Details
Abstract Introduction History of the concept of time travel Grandfather paradox The philosophy of time travel Causal loops Conclusions Bibliography Notes...

Description Details
Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în legea gravitației universale”. Hooke l-a acuzat pe Newton de plagiat, preluându-i ideile exprimate în lucrările anterioare. În această lucrare încerc să arăt, pe baza unor analize anterioare, că ambii oameni de știință au greșit: Robert Hooke pentru că teoria sa nu era în fond decât idei care nu s-ar fi materializat niciodată fără suportul matematic al lui Isaac Newton; iar acesta din urmă a greșit nerecunoscând niciun merit al lui Hooke în elaborarea teoriei gravitației. Mai mult, după moartea lui Hooke și preluarea prezidenției Societății Regale, Newton a înlăturat orice urmă din instituție a fostului președinte, Robert Hooke. De asemenea, La negarea contribuției lui Hooke a contribuit și statutul său social ”inferior”, fiind poreclit de contemporani ”mecanicul”, spre deosebire de Sir Isaac Newton cel nobil. Pentru aceasta detaliez acuzațiile și argumentele fiecăreia dintr...

Excerpt Details
Imre Lakatos (1922–1974) a fost unul dintre filozofii moderni ai științei și matematicii. Principala sa contribuție în filosofie a fost dezvoltarea conceptului de metodologie a programelor de cercetare științifică și utilizarea acestei metodologie în reconstrucția rațională a științei. Lakatos își prezintă metodologia în contrast cu sistemele propuse de Popper, Kuhn și Feyerabend, deși de la fiecare a preluat din idei, acceptând un falsificaționism modificat și ideea de paradigmă de la Kuhn pe care a adaptat-o sistemului propus de el: ”Conform metodologiei mele, marile realizări științifice sunt programe de cercetare care pot fi evaluate în ceea ce privește problemele progresive și degenerative; și revoluțiile științifice constau într-un program de cercetare care înlocuiește (depășirea în desfășurare) altul. Această metodologie oferă o reconstrucție rațională a științei. Este cel mai bine prezentat prin contrastul cu falsificarea și convenționalismul, din care ambele împrumuta elemente esențiale.” [p 110] Practic, Lakatos folosește falsificaționismul lui Popper la nivelul teoriilor științifice, dar acceptând mai degrabă toleranța ...

Table of Contents Details
Abstract Introducere Contribuţia lui Robert Hooke la legea gravitaţiei universale Contribuţia lui Isaac Newton la legea gravitaţiei universale Acuzaţia lui Robert Hooke privind prioritatea sa asupra legii gravitaţiei universale Apărarea lui Newton Controversa în opinia altor oameni de ştiinţă contemporani Ce spun susţinătorii lui Isaac Newton Ce spun susţinătorii lui Robert Hooke Concluzii Note Bibliografie...

Description Details
Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz? Există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată. După o scurtă prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană și teoria specială a relativității, și o scurtă prezentare a teoriei generale a relativității, în capitolul Ontologia relativității generale prezint aspectele ontologice specifice relativității generale. Următorul capitol, Singularități, este dedicat prezentării singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv...

Excerpt Details
Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz? În acest eseu argumentez faptul că există singularități, iar teoria generală a relativității, ca de altfel oricare altă teorie științifică din prezent, nu este valabilă în interiorul orizontului evenimentelor. Dar asta nu presupune, așa cum consideră unii oameni de știință, că ea trebuie considerată ca fiind perimată. În acest scop m-am folosit de studiile mai multor fizicieni și filosofi: Thomas A. Ryckman, Early Philosophical Interpretations of General Relativity (Ryckman 2018), Don A. Howard, Einstein's Philosophy of Science (D. A. Howard 2017), John D. Norton, What Can We Learn about the ontology of Space and Time from the Theory of Relativity? (Norton 2012), Robert Weingard, On the ontological Status of the Metric in General Relativity (Weingard 1...

Table of Contents Details
Abstract Introducere - - - Teoria clasică şi relativitatea specială - - - Relativitatea generală (RG) 1 Ontologia relativităţii generale 2 Singularităţi - - - Găuri negre - - - - - - Orizontul evenimentelor (OE) - - - Big Bang (BB) - - - Există singularităţi? 3 Ontologia singularităţilor - - - Ontologia găurilor negre - - - Argumentul găurii - - - Nu există singularităţi Concluzii Bibliografie Note ...

Description Details
O analiză a conceptelor de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, pe baza articolului ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicat pentru prima dată în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I. Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton's effect on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos. DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649...

Excerpt Details
”Metodologia programelor de cercetare științifică" este o revizuire radicală a criteriului de demarcație al lui Popper între știință și neștiință, conducând la o teorie nouă a raționalității științifice. Pentru Popper, o teorie este științifică doar dacă este falsificabilă empiric, adică dacă este posibil să specificăm declarații observaționale care ar dovedi că este greșită. O teorie este o știință bună dacă este refutabilă, riscantă, poate rezolva probleme și rezistă la succesive încercări de respingere. Trebuie să fie extrem de falsificabilă, bine testată, dar (până acum) nefalsificată. Lakatos obiectează că, deși este relativ corect criteriul lui Popper, este prea restrictiv, deoarece ar exclude prea mult din practica științifică de zi cu zi ca neștiințifică și irațională. Oamenii de știință de multe ori persistă rațional cu teorii pe care, potrivit standardelor lui Popper, ar fi trebuit să le respingă ca fiind "refutate". Dar dacă oamenii de știință persistă deseori cu teorii "respinse", fie oamenii de știință sunt neștiințifici, fie Popper nu este corect în ceea ce constituie știința bună. Ideea lui Lakatos este de a constru...

Table of Contents Details
Abstract 1 Prezentarea generală    1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist)    1.2 Falsificarea metodologică    1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat 2 Toleranţa metodologică 3 Euristica    3.1 Euristica negativă: "nucleul dur” al programului    3.2 Euristica pozitivă: "centura de protecţie" a programului    3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare    3.4 Proofs and Refutations 4 Concluzii Bibliografie...

Description Details
Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvo...

Excerpt Details
Termenul eugenie, ca practică şi domeniu de studiu, a fost inventat către Francis Galton în 1883, în cartea sa Investigaţii în facultatea umană si dezvoltarea sa (F. Galton 1983)bazându-se pe lucrarea recentă a vărului său, Charles Darwin, genetica mendelieni şi teoriile lui August Weismann (teoria plasmei germenilor, conform căreia informaţia ereditară este transmisă numai de celulele germinale din gonade (ovare şi testicule), nu de celule somatice) (Blom 2008). Galton a definit eugenismul drept "studiul tuturor agenţilor aflaţi sub control uman care pot îmbunătăţi sau afecta calitatea rasială a generaţiilor viitoare". Eugenia a fost descrisă ulterior ca o mişcare socială de îmbunătăţire a speciei umane prin utilizarea tehnologiei. (Harding 2012) Termenul are o puternică valenţă negativă datorită conotaţiilor sale istorice legate de programele selective de reproducere, taberele de concentrare, şi experimentele medicale şi exterminările în masă promovate de regimul nazist al Germaniei în al doilea război mondial. (Sara 2014) Preocuparea principală a primilor eugenişti, precum Karl Pearson şi Walter Weldon de la University College...

Table of Contents Details
Abstract Introducere 1. Istoria eugeniei 1.1 Perioada antică 1.2 Darwinismul social 1.3 Francis Galton 1.4 Charles Davenport 1.5 Eugenia ca politică de stat 1.5.1 Eugenia în Statele Unite 1.5.2 Eugenia în Germania 1.6 Perioada postbelică 2. Eugenia actuală 2.1 Eugenia liberală 2.2 Eugenia ca politică de stat 3. Etica eugeniei 4. Viitorul eugeniei Concluzii Bibliografie ...

Description Details
Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posib...

Excerpt Details
... analiză empirică. Ştiinţa informaţiei se ocupă de analiza, colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, extragerea şi diseminarea informaţiei. (Sfetcu 2016) Este adesea (în mod greşit) considerată ca o ramură a ştiinţei calculatoarelor. Ştiinţa informaţiei abordează probleme sistemice din perspectiva persoanelor implicate, putând fi considerată ca un răspuns la deter...

Table of Contents Details
Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie ...

Description Details
Despre posibilitatea călătoriei în timp pe baza mai multor lucrări de specialitate, printre care cele ale lui Nicholas J.J. Smith ("Time Travel", The Stanford Encyclopedia of Philosophy”), William Grey (”Troubles with Time Travel”), Ulrich Meyer (”Explaining causal loops”), Simon Keller și Michael Nelson (”Presentists should believe in time-travel”), Frank Arntzenius și Tim Maudlin ("Time Travel and Modern Physics") și David Lewis (“The Paradoxes of Time Travel”). Lucrarea începe cu o Introducere în care fac o scurtă prezentare a călătoriei în timp, și continuă cu Istoria conceptului de călătorie în timp, prezentarea principalelor aspecte fizice ale călătoriei în timp, inclusiv călătoria în timp în trecut în relativitatea generală și în fizica cuantică și călătoria în timp în viitor, apoi o prezentare a Paradoxul bunicului care este abordat în aproape toate lucrările de specialitate, urmat de o secțiune dedicată Filosofiei călătoriei în timp, și o secțiune în care analizez Buclele cauzale pentru călătoria în timp. Finalizez lucrarea cu Concluzii, în care expun opiniile personale privind călătoria în timp, și Bibliografia pe care se ...

Excerpt Details
Călătoria în timp implică deplasarea într-un timp diferit de cel prezent, în trecut sau în viitor, în principiu fără o deplasare în spațiu cu referire la un sistem de coordonate local. Călătoria în timp poate fi făcută de un corp material care poate fi sau nu o ființă vie, și pentru care se folosește de obicei un dispozitiv special denumit mașina timpului. Călătoria în timp este un concept recunoscut în filosofie și știință, dar a cărui posibilitatea este foarte disputată, dând naștere la numeroase paradoxuri atât în filosofie cât și în știință. Călătoria în timp este considerată de unii acceptată atât de relativitatea generală cât și de mecanica cuantică, dar există un consens unanim că nu este fezabilă cu tehnologia actuală. (Hawkins 2010) Problemele ridicate sunt diferite pentru călătoria în timp în trecu față de călătoria în timp în viitor. De remarcat faptul că nu se consideră ca fiind călătorie în timp următoarele aspecte: somnul, coma înghețarea criogenică, simulatorul de realitate virtuală, predicții cu bila de cristal, izolarea, zborul în care se modifică fusul orar, etc. Cea mai cunoscută definiție a călătoriei în timp ...

Table of Contents Details
Abstract Introducere Istoria conceptului de călătorie în timp Paradoxul bunicului Filosofía călătoriei în timp Buclele cauzale Concluzii Note Bibliografie...

Description Details
În ciuda criticilor teoriei falsificabilității propuse de Karl Popper pentru demarcarea între știință și ne-știință, în principal pseudoștiință, acest criteriu este încă foarte util, și perfect valabil după perfecționarea lui de către Popper și adepții lui. Mai mult, chiar și în versiunea sa inițială, considerată de Lakatos ca ”dogmatică”, Popper nu a afirmat că această metodologie este un criteriu absolut de demarcare: un singur contra-exemplu nu este suficient pentru a falsifica o teorie; mai mult, o teorie poate fi salvată în mod legitim de falsificare prin introducerea unei ipoteze auxiliare. În comparație cu teoria lui Kuhn a revoluțiilor, de care el însuși s-a dezis ulterior transformând-o într-o teorie a ”micro-revoluțiilor”, consider că metodologia de demarcare a lui Popper, împreună cu dezvoltarea ulterioară propusă de acesta, inclusiv coroborarea și verosimilitudinea, deși imperfectă, nu numai că este valabilă și azi, dar este încă cea mai bună metodologie de demarcare. Pentru argumentare, m-am folosit de principalele lucrări ale lui Popper care tratează această problemă, și a principalilor săi critici și susținători. După...

Excerpt Details
Autorii la care apelez în argumentația mea au încercat să clarifice aspectele legate de acțiunea la distanță și implicarea lui Dumnezeu pe baza unor investigații textuale în principal din Mathematical Principles of Natural Philosophy (prima ediție apărând în 1687), (Newton 1999b) corespondența lui Newton cu Richard Bentley (1692/93), (Bentley 1693) și Interogările pe care Newton le-a introdus la sfârșitul cărții Optica în primele trei ediții (între 1704 și 1721). (Newton 1952) Andrew Janiak, în ”Newton as philosopher”, (Janiak 2008) a considerat că Newton a negat că gravitația ar putea fi esențială pentru materie, a respins acțiunea directă la distanță și, de asemenea, a respins ideea unei substanțe materiale. Dar Newton era de acord, în opinia lui Janiak, cu un eter imaterial, pe care a considerat că Newton îl identifică cu chiar Dumnezeu: ”Newton crede în mod evident că Dumnezeu ar putea fi chiar ”mediul imaterial" care stă la baza tuturor interacțiunilor gravitaționale dintre corpurile materiale” (Janiak 2008, 39). Steffen Ducheyne, în ”Newton on Action at a Distance”, (Ducheyne 2011) a considerat că Newton nu a acceptat nicio...

Table of Contents Details
Abstract Introducere 1 Problema demarcației 2 Pseudoștiința 3 Falsificabilitatea 4 Falsificare și respingere 5 Extinderea falsificabilității 6 Critici ale falsificabilității 7 Susțineri ale falsificabilității 8 Tendința actuală Concluzii Bibliografie    Bibliografie primară    Bibliografie secundară...

Description Details
The singularities from the general relativity resulting by solving Einstein's equations were and still are the subject of many scientific debates: Are there singularities in spacetime, or not? Big Bang was an initial singularity? If singularities exist, what is their ontology? Is the general theory of relativity a theory that has shown its limits in this case? In this essay I argue that there are singularities, and the general theory of relativity, as any other scientific theory at present, is not valid for singularities. But that does not mean, as some scientists think, that it must be regarded as being obsolete. After a brief presentation of the specific aspects of Newtonian classical theory and the special theory of relativity, and a brief presentation of the general theory of relativity, the chapter Ontology of General Relativity presents the ontological aspects of general relativity. The next chapter, Singularities, is dedicated to the presentation of the singularities resulting in general relativity, the specific aspects of the black holes and the event horizon, including the Big Bang debate as original singularity, and argu...

Excerpt Details
In classical vision, space and time are containers; matter is the content. The distinctive property of matter is that it carries energy and impulse, preserved over time, resulting in energy and impulse being fundamental ontologically. (Norton 2012) GR generated various early philosophical interpretations. His adherents have highlighted the "relativization of inertia" and the concept of simultaneity, Kantians and Neo-Kantians have underlined the approach of certain synthetic "intellectual forms" (especially the principle of general covariance, and logical empirics have emphasized the philosophical methodological significance of the theory. Reichenbach approached the GR through the "relativity of geometry" thesis, trying to build a "constructive axiomatization" (Rendall 2005) of relativity based on "elementary matters of fact" (Elementartatbestande) for the observable behavior of light rays, rods and clocks. The mathematician Hermann Weyl attempted a reconstruction of Einstein's theory based on the epistemology of a "pure infinitesimal geometry", an extended geometry with additional terms that formally identified with the pot...

Table of Contents Details
Abstract Introduction - - - Classical Theory and Special Relativity - - - General Relativity (GR) 1 Ontology of General Relativity 2 Singularities - - - Black Holes - - - - - - Event Horizon - - - Big Bang - - - Are there Singularities? 3 Ontology of Singularities - - - Ontology of black holes - - - The hole argument - - - There are no singularities Conclusions Notes Bibliography ...

Description Details
Time travel is a recognized concept in philosophy and science, but whose scope is highly disputed, giving rise to numerous paradoxes in both philosophy and science. Time travel is considered by some accepted both in general relativity and quantum mechanics, but there is a unanimous consensus that it is not feasible with current technology. (Hawkins 2010) The raised issues are different for the time travel in the past compared to the time travel in the future....

Excerpt Details
Time travel involves traveling in a time different from the present, in the past or in the future, basically without a space move with reference to a local coordinate system. Time travel can be made by a material body that may or may not be a living being, and for which a special device called the time machine is usually used. Time travel is a recognized concept in philosophy and science, but whose scope is highly disputed, giving rise to numerous paradoxes in both philosophy and science. Time travel is considered by some accepted both in general relativity and quantum mechanics, but there is a unanimous consensus that it is not feasible with current technology. (Hawkins 2010) The raised issues are different for the time travel in the past compared to the time travel in the future. ...