Filosofia tehnologiei blockchain - Ontologii

By Sfetcu, Nicolae

Book Id: WPLBN0100301823
Format Type: PDF eBook:
File Size: 0.1 MB
Reproduction Date: 2/1/2019

Title:	Filosofia tehnologiei blockchain - Ontologii
Author:	Sfetcu, Nicolae
Volume:
Language:	Moldovan
Subject:	Non Fiction, Technology, Blockchain
Collections:	Technology, Authors Community
Historic Publication Date:	2019
Publisher:	MultiMedia Publishing

Member Page:	Nicolae Sfetcu
Citation APA MLA Chicago Sfetcu, B. N. (2019). Filosofia tehnologiei blockchain - Ontologii. Retrieved from http://gutenberg.cc/

Description
Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia.

Summary
Despre necesitatea şi utilitatea dezvoltării unei filosofii specifice tehnologiei blockchain, accentuând pe aspectele ontologice. După o Introducere în care evidenţiez principalele direcţii filosofice pentru această tehnologie emergentă, în Tehnologia blockchain explicitez modul de funcţionare al blockchain, punând în discuţie direcţiile ontologice de dezvoltare în Proiectarea şi Modelarea acestei tehnologii. Următoarea secţiune este dedicată principalei aplicaţii a tehnologiei blockchain, Bitcoin, cu implicaţiile sociale ale acestei criptovalute. Urmează o secţiune de Filosofie în care identific tehnologia blockchain cu conceptul de heterotopie dezvoltat de Michel Foucault şi o interpretez în lumina tehnologiei notaţionale dezvoltată de Nelson Goodman ca sistem notaţional. În secţiunea Ontologii dezvolt două direcţii de dezvoltare considerate de mine ca importante: Ontologia narativă, bazată pe ideea de ordine şi structură a istoriei transmise prin naraţia istoriei a lui Paul Ricoeur, şi un sistem ontologic bazat pe Ontologiile de intreprindere, bazat pe conceptele şi modelele de intreprindere specifice webului semantic, şi pe care eu îl consider cel mai bine dezvoltat şi cel care va deveni, probabil, sistemul ontologic formal, cel puţin în ceea ce priveşte aspectele economice şi juridice ale tehnologiei blockchain. În Concluzii vorbesc despre direcţiile viitoare de dezvoltare a filosofiei tehnologiei blockchain în general ca o teorie explicativă şi robustă din punct de vedere fenomenologic, consistentă şi care să permită testabilitatea, şi a ontologiilor în special, argumentând pentru necesitatea unei adopţii globale a unui sistem ontologic pentru a dezvolta soluţii transversale şi a rentabiliza tehnologia.

Excerpt
Blockchain, (The Economist 2015) (D. Z. Morris 2016) (Popper 2017) denumit iniţial lanţ de blocuri, (Brito and Castillo 2016) (Trottier [2013] 2018) este o listă în continuă creştere de înregistrări numite blocuri, care comunică între ele prin mesaje criptografiate. (The Economist 2015) Fiecare bloc conţine un hash criptografic al blocului anterior, (Narayanan et al. 2016) un marcaj de timp şi datele tranzacţiei. Prin proiectare, un blockchain este "un registru deschis, distribuit, care poate înregistra tranzacţiile între două părţi eficient şi într-un mod verificabil şi permanent", (Iansiti and Lakhani 2017) de obicei gestionat de o reţea peer-to-peer care aderă la un protocol pentru comunicarea între noduri şi validarea de noi blocuri. După înregistrare, datele dintr-un bloc dat nu pot fi modificate retroactiv fără modificarea tuturor blocurilor ulterioare, ceea ce necesită consensul reţelei. Blockchain poate fi considerat un sistem sigur prin proiectare, distribuit, cu o toleranţă ridicată la erori. (Raval 2016) Criptografia blocurilor foloseşte chei publice. (Brito and Castillo 2016, 5) Cheile private permit accesul proprietarilor la activele lor digitale sau posibilitatea de a interacţiona în cadrul blockchain. (The Economist 2015) Fiecare nod dintr-un sistem are o copie a blockchain. (Raval 2016) Nu există o copie "oficială" centralizată, şi nici un utilizator "de încredere" mai mult decât oricare altul. (Brito and Castillo 2016) Nodurile miniere validează tranzacţiile, (Tapscott and Tapscott 2016) le adaugă la blocul pe care îl construiesc şi apoi difuzează blocul completat la alte noduri. (Bhaskar and Chuen 2015, chap. 3) Blockchain utilizează diverse scheme de marcaje temporale, cum ar fi proof-of-work, pentru a serializa schimbările. (Gervais, Karame, and Capkun 2015) Alte aplicaţii blockchain în curs de dezvoltare ţin de guvernarea electronică, precum Bitnation, (Allison 2015) iniţiative pentru implicarea cetăţenilor şi noi forme de participare democratică precum D-Cent (D-Cent 2015) şi platforme digitale pentru crearea de diverse aplicaţii descentralizate, cum ar fi platforma Ethereum. (Wood 2014) Tehnologia blockchain este considerată a avea o contribuţie deosebit de importantă în viitoarea transformare a organizaţiilor, guvernarea democratică şi cultura umană în ansamblu. (Tapscott, Tapscott, and Cummings 2017) Potrivit unor statistici sintetizate de Forumul Economic Mondial, interesul pentru blockchain s-a extins la nivel global, (WEF Financial Services 2016) aproape 30 de ţări investesc în prezent în proiecte de tip blockchain. Există trei tipuri de reţele blockchain - publice (nicio restricţie de acces), private (accesul pe bază de invitaţie de administratorii de reţea, iar participanţii şi validatorii sunt restricţionaţi), şi de consorţiu (semi-descentralizat, cu acces limitat de administratorii lanţului).

Table of Contents
Abstract Introducere Tehnologia blockchain - - - Proiectare - - - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - - - Ontologii narative - - - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie