Epistemologia serviciilor de informaţii

By Sfetcu, Nicolae

Book Id: WPLBN0100301903
Format Type: PDF eBook:
File Size: 0.1 MB
Reproduction Date: 5/27/2019

Title:	Epistemologia serviciilor de informaţii
Author:	Sfetcu, Nicolae
Volume:
Language:	Moldovan
Subject:	Non Fiction, Philosophy, servicii de informații
Collections:	Authors Community, Philosophy
Historic Publication Date:	2019
Publisher:	MultiMedia Publishing

Member Page:	Nicolae Sfetcu
Citation APA MLA Chicago Sfetcu, B. N. (2019). Epistemologia serviciilor de informaţii. Retrieved from http://gutenberg.cc/

Description
Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. DOI: 10.13140/RG.2.2.19751.39849

Summary
Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, ontologice şi epistemologice, în activitatea multor servicii de informaţii, sunt subestimate, determinând înţelegere incompletă a fenomenelor actuale şi creând confuzie în colaborarea inter-instituţională. După o scurtă Introducere, care include o istorie a evoluţiei conceptului de serviciu de informaţii după al doilea război mondial, în Activitatea de informaţii definesc obiectivele şi organizarea serviciilor de informaţii, modelul de bază al acestor organizaţii (ciclul informaţional), şi aspectele relevante ale culegerii de informaţii şi analizei de informaţii. În secţiunea Ontologia evidenţiez aspectele ontologice şi entităţile care ameninţă şi sunt ameninţate. Secţiunea Epistemologie include aspecte specifice activităţii de informaţii, cu analiza principalului model (Singer) folosit în mod tradiţional, şi expun o posibilă abordare epistemologică prin prisma conceptului de cunoaştere tacită dezvoltat de omul de ştiinţă Michael Polanyi. În secţiunea Metodologii prezint diverse teorii metodologice cu accent pe tehnicile analitice structurale, şi câteva analogii, cu ştiinţa, arheologia, afacerile şi medicina. Lucrarea se încheie cu Concluziile privind posibilitatea unei abordări mai ştiinţifice a metodelor de culegere şi analiză a informaţiilor din cadrul serviciilor de informaţii. DOI: 10.13140/RG.2.2.19751.39849

Excerpt
Informaţia este putere. Percepţia aceasta s-a intensificat în cel de al doilea război mondial, când s-au formalizat şi a crescut semnificativ numărul serviciilor de informaţii. În toate ţările s-au înfiinţat agenţii şi departamente complet noi pentru a face faţă ameninţărilor. In prezent, guvernele cheltuiesc sume imense pentru agenţiile de informaţii considerate o componentă majoră a sistemelor de securitate naţională. Serviciile de informaţii au ca sarcină principală identificarea şi prevenirea ameninţărilor la siguranţa naţională, informarea promptă şi eficientă a factorilor de decizie în legătură cu aceste ameninţări, şi evaluări şi predicţii corecte şi la timp a unor viitoare conflicte sau ameninţări. Informaţia include o mare diversitate de sensuri în contexte diferite, de la cele zilnice până la cele tehnice. Stewart consideră că transformarea informaţiei în cunoaştere este una critică, aspect ce stă la baza creării valorii şi avantajului competitiv pentru intreprinderile moderne. (Stewart 2001) Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală, cu ajutorul unor domenii precum tehnologia informaţiei, sisteme de informaţii, şi ştiinţa informaţiei. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. În acest context, există câteva concepte majore cu care se lucrează în acest domeniu: Vizualizarea informaţiilor (InfoVis), depinde de modul de calcul şi de reprezentarea digitală a datelor, şi ajută utilizatorii în recunoaşterea formelor şi detectarea anomaliilor. Securitatea informaţiilor (InfoSec) reprezintă procesul continuu de efectuare a procesului de verificare pentru a proteja informaţiile, şi sistemele informatice, împotriva accesului, utilizării, dezvăluirii, distrugerii, modificării, defectării sau distribuţiei neautorizate. Analiza informaţiilor este procesul de inspecţie, transformare, modelare, sinteză a informaţiilor şi predicţie, prin transformarea datelor brute în cunoştinţe acţionabile, în sprijinul procesului de luare a deciziilor. Calitatea informaţiilor (InfoQ) reprezintă potenţialul unui set de date şi informaţii pentru a atinge un anumit obiectiv (ştiinţific sau practic), folosind o anumită metodă de analiză empirică. Ştiinţa informaţiei se ocupă de analiza, colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, extragerea şi diseminarea informaţiei. (Sfetcu 2016) Este adesea (în mod greşit) considerată ca o ramură a ştiinţei calculatoarelor. Ştiinţa informaţiei abordează probleme sistemice din perspectiva persoanelor implicate, putând fi considerată ca un răspuns la determinismul tehnologic. Filozofia informaţiei studiază aspectele conceptuale specifice, inclusiv investigarea naturii conceptuale şi a principiilor de bază ale informaţiilor, dinamica acestora, utilizarea lor, şi elaborarea şi aplicarea informaţiei teoretice şi a metodologiilor specifice. (Floridi 2002) În ştiinţa informaţiei, o ontologie reprezintă în mod formal cunoştinţele ca un set de concepte, şi relaţia dintre aceste concepte. Ontologia poate fi folosită pentru a raţiona despre entităţile respective şi pentru a descrie domeniul. Extragerea informaţiilor este ştiinţa căutării de documente, informaţii în documente, şi metadate despre documente, ca şi căutarea în bazele de date relaţionale şi pe Internet. Fiecare tip de căutare are propriile sale caracteristici, teorii, practici şi tehnologii. Accesul la informaţii este un domeniu de cercetare orientat spre automatizarea procesării unor cantităţi mari şi greoaie de informaţii şi simplificarea accesului utilizatorilor la acestea. Arhitectura informaţiilor se axează pe principiile de design şi arhitectură în peisajul digital pe baza unui model sau un concept de informaţii utilizat în activităţi de analiză a informaţiilor. Managementul informaţiilor presupune colectarea şi gestionarea informaţiilor din una sau mai multe surse şi distribuirea acestei informaţii către unul sau mai multe segmente. Reprezentarea cunoaşterii este un domeniu de cercetare care are drept scop reprezentarea cunoaşterii în simboluri pentru a facilita interferenţa dintre aceste elemente de cunoaştere şi crearea de noi elemente ale cunoaşterii. Cercetarea reprezentării cunoaşterii implică analiza modului de raţionare. Logica este folosită pentru a furniza semantica formală a modului în care funcţiile de raţionament ar trebui aplicate simbolurilor din sistemul reprezentării cunoaşterii şi pentru a defini modul în care operatorii pot procesa şi remodela cunoaşterea. Sistemele informaţionale sunt organizate pentru colectarea, organizarea, stocarea şi comunicarea informaţiilor. Domeniul sistemelor informaţionale este complementar celui de colectare, filtrare, procesare, creare şi distribuire de date. (Sfetcu 2016) Orice sistem informaţional specific urmăreşte să sprijine operaţiunile, gestionarea şi luarea deciziilor. Sistemele informaţionale inter-relaţionează cu sistemele de date şi cu sistemele de activitate pe de altă parte, fiind un sistem de comunicaţii în care datele reprezintă şi sunt prelucrate ca o formă de memorie socială. Un sistem informaţional poate fi, de asemenea, considerat un limbaj semi-formal care sprijină procesul de luare a deciziilor şi acţiunea umană. Silver şi colab. au oferit două perspective pentru SI care includ software, hardware, date, oameni şi proceduri. (Silver, Markus, and Beath 1995) Zheng a oferit o altă abordare a sistemului informaţional, (Zheng 2014) care adaugă, de asemenea, procese şi elemente de sistem esenţiale, cum ar fi mediul, limita, scopul şi interacţiunile.

Table of Contents
Abstract 1. Introducere 1.1. Istorie 2. Activitatea de informaţii 2.1. Organizaţii 2.2. Ciclul informaţional 2.3. Colectarea informaţiilor 2.4. Analiza informaţiilor 2.5. Contrainformatii 2.6. Comunităţi epistemice 3. Ontologia 4. Epistemologia 4.1. Cunoaşterea tacită (Polanyi) 5. Metodologii 6. Analogii cu alte discipline 6.1. Stiinta 6.2. Arheologia 6.3. Afaceri 6.4. Medicina 7. Concluzii Bibliografie