Evoluția și etica eugeniei

By Sfetcu, Nicolae

Book Id: WPLBN0100301910
Format Type: PDF eBook:
File Size: 0.1 MB
Reproduction Date: 4/2/2019

Title:	Evoluția și etica eugeniei
Author:	Sfetcu, Nicolae
Volume:
Language:	Moldovan
Subject:	Non Fiction, Philosophy, eugenics
Collections:	Authors Community, Philosophy
Historic Publication Date:	2019
Publisher:	MultiMedia Publishing

Member Page:	Nicolae Sfetcu
Citation APA MLA Chicago Sfetcu, B. N. (2019). Evoluția și etica eugeniei. Retrieved from http://gutenberg.cc/

Description
Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei.

Summary
Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei.

Excerpt
Termenul eugenie, ca practică şi domeniu de studiu, a fost inventat către Francis Galton în 1883, în cartea sa Investigaţii în facultatea umană si dezvoltarea sa (F. Galton 1983)bazându-se pe lucrarea recentă a vărului său, Charles Darwin, genetica mendelieni şi teoriile lui August Weismann (teoria plasmei germenilor, conform căreia informaţia ereditară este transmisă numai de celulele germinale din gonade (ovare şi testicule), nu de celule somatice) (Blom 2008). Galton a definit eugenismul drept "studiul tuturor agenţilor aflaţi sub control uman care pot îmbunătăţi sau afecta calitatea rasială a generaţiilor viitoare". Eugenia a fost descrisă ulterior ca o mişcare socială de îmbunătăţire a speciei umane prin utilizarea tehnologiei. (Harding 2012) Termenul are o puternică valenţă negativă datorită conotaţiilor sale istorice legate de programele selective de reproducere, taberele de concentrare, şi experimentele medicale şi exterminările în masă promovate de regimul nazist al Germaniei în al doilea război mondial. (Sara 2014) Preocuparea principală a primilor eugenişti, precum Karl Pearson şi Walter Weldon de la University College London (Randall 2005), au fost factorii de inteligenţă percepută, considerată ca fiind corelează cu clasa socială. În discursul său "Darwinism, progres medical şi eugenie", (Salgirli 2011) Karl Pearson echivalează eugenismul cu medicina. Unele zone ale medicinei care nu sunt recunoscute de obicei ca eugenice afectează fondul genelor umane. Acestea includ sterilizarea şi tehnicile chirurgicale care permit funcţionarea organelor reproducătoare. Chiar şi medicamentele care nu implică în mod direct organele de reproducere pot modifica fondul de gene. (Harding 2012) Anomaliile genetice la astfel de persoane sunt astfel duplicate, modificând fondul genetic. (J. F. Fletcher 1974) Pe această bază astfel de practici sunt acceptate pe scară largă ca procese eugenice mai radicale. (Harding 2012) Prin prisma practicii eugeniei de-a lungul timpului, ea poate fi clasificată ca eugenie pozitivă şi negativa, (van Loon 1980) practică de bunăvoie, obligatorie sau prin persuasiune şi promovare, sau practică de stat (de ex., legi care interzic incestul şi cer cuplurilor să fie testate pentru boală şi alte tulburări înainte de căsătorie (Pizzulli 1974)) şi privată. Eugenica pozitivă încurajează reproducerii în rândul celor favorizaţi genetic: inteligenţi, sănătoşi şi de succes. Eugenia negativă a avut drept scop încetinirea sau stoparea reproducerii, sau chiar eliminarea fizică a celor consideraţi fizic, mental sau moral "nedoriţi". (Glad 2006) Richard Lynn (Lynn 2001b), face o clasificare a eugeniei pe criterii istorice şi a modalităţilor prin care se pot aplica metodele de eugenie. Astfel, eugenia clasică include eugenie negativă prin furnizarea de informaţii şi servicii, adică reducerea sarcinilor neplanificate şi a naşterilor (promovarea abstinenţei sexuale. educaţia sexuală în şcoli, clinici şcolare, promovarea utilizării contracepţiei, contracepţie de urgenţă, cercetarea pentru contraceptive mai bune, sterilizarea voluntară, întreruperea de sarcină), eugenia negativă prin stimulente, constrângeri şi forţare (stimulente pentru sterilizare, plătirea mamelor adolescente pentru a nu mai rămâne însărcinat, stimulente pentru femei să folosească contracepţii. plăţi pentru sterilizare în ţările în curs de dezvoltare, reducerea beneficiilor pentru ajutoare sociale, sterilizarea obligatorie a "retardului mental", sterilizarea obligatorie a infractorilor de sex feminini, sterilizarea obligatorie a infractorilor de sex masculin), şi licenţe pentru părinţi, iar eugenia clasică pozitivă include stimulente financiare pentru a avea copii, stimulente selective pentru îngrijirea copilului, impozitarea celor fără copii, obligaţii etice ale elitei, şi imigrarea eugenică. Noua eugenie, denumită şi eugenia liberală, include inseminarea artificială de către donator, donarea de ouă, diagnosticul prenatal al tulburărilor genetice şi terminarea sarcinii de fetuşi defecţi, selecţia embrionilor, ingineria genetica, terapia genetică, şi clonarea. Thomas Hunt Morgan, în 1915, demonstrează că ideea de eugenie prin mutaţie genetică nu este corect ştiinţific, afirmând că schimbările genetice majore pot avea loc în afara moştenirii genetice. (Blom 2008) Un plan de eugenism pe termen lung poate duce, de asemenea, la riscul pierderii diversităţii genetice care poate duce la o "îmbunătăţire" culturală a fondului genetic, după cum se poate observa în numeroase cazuri în populaţiile izolate, eliminarea caracteristicilor considerate nedorite reducând prin definiţie diversitatea genetică. (D. J. Galton 2002) Dezbaterea pe această temă a rămas însă până în zilele noastre: prin obligaţie morală de a asigura bunăstarea copiilor noştri viitori, se pot justifica practicile contemporane în obiectivele, formele, justificările şi consecinţele lor posibile, din programele eugenice? Filosofii contemporani fac distincţie între eugenismul tradiţional "autoritar" (coercitiv) şi cel "liberală" promovat în prezent (Agar 2004), bazat pe alegerea individuală liberă şi valorile pluraliste. Criticii eugeniei argumentează prin susceptibilitatea de a se abuza de aceste politici în favoarea anumitor grupuri, încălcarea drepturilor omului în cazul eugeiei negative, şi pierderea diversităţii genetice, ducând la depresia endogamică din cauza variaţiilor genetice mai mici. Charles Darwin a recunoscut problema tendinţelor disgenice (proliferarea persoanelor cu trăsături care dăunează bunăstării umane) de reproducere şi pericolele posibilelor soluţii. (Anomaly 2017) Darwin a susţinut că programele de asistenţă socială pentru săraci şi bolnavi sunt morale, dar şi un pericol pentru populaţiile viitoare dacă încurajează persoanele cu boli congenitale grave şi trăsături ereditare precum niveluri scăzute de control impuls, inteligenţă sau empatie de a reproduce la rate mai mari decât alte persoane din populaţie. Acest aspect a fost explorat iniţial de Hermann Mueller, şi discutat de biologul evoluţionar John Tooby (Tooby 2016). Darwin s-a temut de faptul că în naţiunile dezvoltate "membrii societăţii fac greşeli, iar cei degradaţi şi adesea viciaţi tind să se reproducă într-un ritm mai rapid decât membrii providenţiali şi, în general, virtuoşi" ((Darwin 1882), p138). Cercetătorii din domeniul inteligenţei recunosc efectul aşa-numit Flynn, care se referă la creşterea IQ-ului în întreaga lume, dar susţin că în ţările dezvoltate acesta scade: persoanele cu mai multă educaţie şi venituri (corelate cu inteligenţa superioară) tind nu numai să aibă mai puţini copii, ci şi să întârzie reproducerea în urmărirea altor obiective. (Anomaly 2017) (Becke 1981) În acest articol, încerc să argumentez opinia că, aşa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferenţiere clară între ştiinţă (medicină, ingineria genetică) şi eugenie. Şi de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice şi religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalităţi de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit şi eugenia pozitivă, conform definiţiei actuale. Şi atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, şi intervenţii asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit şi eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deşi oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe ţări până de curând, şi încă mai este acceptată şi legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, şi în prezent.

Table of Contents
Abstract Introducere 1. Istoria eugeniei 1.1 Perioada antică 1.2 Darwinismul social 1.3 Francis Galton 1.4 Charles Davenport 1.5 Eugenia ca politică de stat 1.5.1 Eugenia în Statele Unite 1.5.2 Eugenia în Germania 1.6 Perioada postbelică 2. Eugenia actuală 2.1 Eugenia liberală 2.2 Eugenia ca politică de stat 3. Etica eugeniei 4. Viitorul eugeniei Concluzii Bibliografie