Epistemologia gravitației experimentale – Raționalitatea științifică

By Sfetcu, Nicolae

Book Id: WPLBN0100302043
Format Type: PDF eBook:
File Size: 0.1 MB
Reproduction Date: 8/1/2019

Title:	Epistemologia gravitației experimentale – Raționalitatea științifică
Author:	Sfetcu, Nicolae
Volume:
Language:	Moldovan
Subject:	Non Fiction, Science, gravitatia
Collections:	Authors Community, Science
Historic Publication Date:	2019
Publisher:	MultiMedia Publishing

Member Page:	Nicolae Sfetcu
Citation APA MLA Chicago Sfetcu, B. N. (2019). Epistemologia gravitației experimentale – Raționalitatea științifică. Retrieved from http://gutenberg.cc/

Description
Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. DOI: 10.13140/RG.2.2.14582.75842

Summary
Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. DOI: 10.13140/RG.2.2.14582.75842

Excerpt
În prezenta lucrare abordez evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Spre deosebire de alte lucrări pe aceeași temă, perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. În Introducere, după o foarte scurtă istorie a conceptului de gravitație din antichitate până în secolul 17, prezint diverse abordări în timp a metodologiilor din testele gravitaționale, și conceptul de raționalitate științifică a lui Lakatos prin programe de cercetare. Prezint propunerea mea de extindere a metodologiei lui Lakatos cu doi noi termeni, programe bifurcate și programe unificatoare, cu caracteristicile lor specifice. În Gravitația newtoniană, după o analiză a metodologiei folosite de Newton, vorbesc despre euristica negatică (nucleul dur) și euristica pozitivă (strategia de dezvoltare) folosite în elaborarea legii gravitației universale. Urmează o perioadă de proliferare a teoriilor post-newtoniene ale gravitației, testele propuse de Newton și cele pentru celelalte teorii, și apoi evidențierea anomaliilor acumulate de teorie și punctul de saturație, în care se simte nevoia dezvoltării unei alte teorii cu putere euristică mai mare și care să digere anomaliile teoriei lui Newton. Secțiunea Relativitatea generală este abordată în același mod, pornind de la o abordare epistemologică și metodologică, euristicile negative și positive ale acestui program de cercetare, proliferarea teoriilor post-einsteiniene, și descrierea formalismului parametrizat post-newtonian folosit pentru analiza, evaluarea și compararea modelelor de gravitație pe baza testelor de gravitație specifice acestor teorii. Partea finală a secțiunii este dedicată anomaliilor apărute în relativitatea generală și evidențierea punctului de saturație care impune o nouă abordare a gravitației. În Gravitația cuantică se abordează aceleași aspecte epistemologice și metodologice, cu accent pe gravitația cuantică canonică (inclusiv gravitația cuantică în bucle) și teoria corzilor, evidențiind problemele metodologice ale acestor teorii și testele care se propun pentru verificarea lor experimentală. Finalizez secțiunea cu evaluarea încercărilor de a obține unificarea tururor forțelor într-o teorie finală. Urmeaă o secțiune mai scurtă despre Cosmologie, în care analizez programul de cercetare al cosmologiei prin prisma teoriilor gravitației. În Concluzii prezint condensat opiniile și argumentele mele dezvoltate pe parcursul întregii lucrări.

Table of Contents
Introducere - Gravitația - Teste gravitaționale - Metodologia lui Lakatos - Raționalitatea științifică - Extinderea naturală a metodologiei lui Lakatos - - Programe bifurcate - - Programe unificatoare - Abrevieri 1. Gravitația newtoniană - 1.1 Euristicile gravitației newtoniene - 1.2 Proliferarea teoriilor post-newtoniene - 1.3 Teste ale teoriilor post-newtoniene - - 1.3.1 Teste propuse de Newton - - 1.3.2 Teste ale teoriilor post-newtoniene - 1.4 Anomalii ale gravitației newtoniene - 1.5 Punctul de saturație în gravitația newtoniană 2. Relativitatea generală - 2.1 Euristicile programului relativității generale - 2.2 Proliferarea teoriilor post-einsteiniene - 2.3 Formalismul parametrizat post-newtonian (PPN) - 2.4 Teste ale relativității generale și ale teoriilor post-einsteiniene - - 2.4.1 Teste propuse de Einstein - - 2.4.2 Teste ale teoriior post-einsteiniene - - 2.4.3 Teste clasice - - - 2.4.3.1 Precesia periheliului lui Mercur - - - 2.4.3.2 Devierea luminii - - - 2.4.3.3 Deplasarea gravitațională spre roșu - - 2.4.4 Teste moderne - - - 2.4.4.1 Întârzierea Shapiro - - - 2.4.4.2 Dilatarea gravitațională a timpului - - - 2.4.4.3 Tragerea cadrelor și efectul geodetic - - - 2.4.4.4 Teste ale principiului de echivalență - - - 2.4.4.5 Teste ale sistemului solar - - 2.4.5 Teste de câmp puternic - - - 2.4.5.1 Lentile gravitaționale - - - 2.4.5.2 Unde gravitaționale - - - 2.4.5.3 Pulsari de sincronizare - - - 2.4.5.4 Medii extreme - - 2.4.6 Teste cosmologice - - - 2.4.6.1 Universul în expansiune - - - 2.4.6.2 Observații cosmologice - - - 2.4.6.3 Monitorizări ale lentilelor slabe - 2.5 Anomalii ale relativității generale - 2.6 Punctul de saturație al relativității generale 3. Gravitația cuantică - 3.1 Euristicile gravitației cuantice - 3.2 Teste ale gravitației cuantice - 3.3 Gravitația cuantică canonică - - 3.3.1 Teste propuse pentru GCC - - 3.3.2. Gravitația cuantică în bucle - 3.4 Teoria corzilor - - 3.4.1 Euristicile teoriei corzilor - - 3.4.2. Anomalii ale teoriei corzilor - 3.5 Alte teorii ale gravitației cuantice - 3.6 Unificarea (Teoria Finală) 4. Cosmologia Concluzii Note Bibliografie